|
Utilizator:
ltc | http://www.cestrin.ro:8080/sesizari/default.aspx |
Ministrul Radu Berceanu stie deja ce este mai bun pentru romani. Este vorba despre taxa, iar ministrul are si argumente. „Discutam de fapt de o taxare pe timp (vinieta - n.red.) si una pe spatiu (taxa pe autostrada - n.red). Personal, cred ca romanii nu au prea mare incredere in prima forma, plus ca pot aparea discutii - eu merg 10 kilometri si platesc vinieta pe o zi, iar altul merge 1.000 de kilometri si plateste tot o zi. Cred ca un sistem de taxare pe spatiu ar fi mai nimerit, evident, cu mijloace moderne, nu neaparat cu casierita careia ii dai banii”, a declarat recent Berceanu, fara a mentiona de unde stie ce prefera romanii. Oricum, subiectul nu a fost niciodata dezbatut public, iar convingerile automobilistilor, dintre care multi nu au parasit granitele tarii, se pot dovedi gresite.
Sistemul taxei presupune ca automobilistii primesc la intrarea pe o autostrada niste tichete eliberate de automate pe care le prezinta la iesire, cand fac plata. Taxa platita este in functie de lungimea parcursa si de regula tariful este in jurul a 5-7 eurocenti pe kilometru. In cazul Italiei, spre exemplu, acesta este de 7 eurocenti, iar in Croatia, de 5 eurocenti. Tarifele pot varia in functie de concesionarul fiecarei autostrazi. In cazul viitoarei autostrazi Comarnic-Brasov, potrivit declaratiilor oficiale, oferta viitorului concesionar al autostrazii, firma franceza Vinci, este de 1,75 euro pe suta de kilometri si osie, ceea ce duce la un tarif de 4 eurocenti pe kilometru, inclusiv TVA. Taxa de autostrada este un sistem intalnit cu precadere in tarile din bazinul mediteranean, respectiv Franta, Croatia, Italia, Spania, Portugalia, acest sistem fiind gasit insa si in Norvegia. De asemenea, taxa pe autostrada se aplica si in tarile care aplica sistemul vinietei, insa doar pentru transporturilor comerciale.
Unul dintre avantajele sistemului taxei de autostrada este faptul ca plata facuta de soferi este in functie de lungimea de autostrada parcursa. Sunt evitate nemultumiri de genul celei mentionate de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Dezavantajele acestui sistem sunt costurile mai ridicate de folosire a autostrazilor suportate de automobilisti, dar si accesul mai greoi pe autostrada (aglomeratie la barierele de taxare, absenta monetarului cerut la aparatele de taxat, problema celor care folosesc autostrada des, dar pe o distanta foarte scurta etc.). Al doilea sistem e oarecum similar cu cel aplicat in prezent in Romania, numai ca, in anumite cazuri, cum ar fi Ungaria, vinieta nu este una fizica - pe care soferul s-o lipeasca pe parbriz. Tot cu ajutorul vinietei se face taxarea autostrazilor si in Slovenia si in Cehia.
Este utila poate o comparatie intre sumele platite de doi soferi din doua tari occidentale, primul italian si achitand taxa la kilometru, celalalt austriac, platind vinieta. Potrivit ministrului Berceanu, soferul italian ar trebui sa se simta mai multumit decat cel austriac deoarece este tarifat doar in functie de cat circula, iar al doilea ar trebui sa aiba frustrari. Asta nu se intampla pentru ca primul plateste mult mai mult decat al doilea. In cazul unui drum de 400 de kilometri facut pe autostrada in interval de zece zile, primul va plati 28 de euro, iar al doilea, valorea vinietei pe aceasta perioda, adica 7,70 euro.
Exemplul poate fi translatat pentru vinieta anuala. Deoarece valoarea vinietei anuale este in Austria de aproximativ 70 de euro, iar kilometrul in Italia e de 7 eurocenti, soferul italian va plati mai putin decat cel austriac doar daca parcurge intr-un an pana la o mie de kilometri, respectiv 90 de kilometri pe luna, ceea ce este, desigur, foarte putin. Exemplele pot fi extinse si la celelalte tari, dupa cum diferentele in tarifare nu sunt foarte mari. Astfel, parcurgerea unui kilometru de autostrada in Croatia, intre Zagreb si Split, se plateste cu 5 eurocenti, iar vinieta anuala in Ungaria este de aproximativ o suta de euro. Soferul croat va plati mai putin decat cel maghiar doar daca parcurge intr-un an pana in 2.000 de kilometri de autostrada, adica 166 de kilometri pe luna. In aceasta situatie, daca e vorba, spre exemplu, de un drum facut intr-o perioada de o luna, cum ar fi un tur realizat in concediu, al doilea va avea avantajul ca va putea sa isi cumpere vinieta pe o perioda de o luna, iesind in final mai ieftin decat cel croat.
Adeptii taxei de autostrada, printre care si ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, invoca directive ale UE conform carora taxarea ar trebui sa se faca la kilometru pentru a fi evitata discriminarea intre cei care circula mult si cei care folosesc putin sau chiar deloc autostrazile. In fapt, directiva mentionata priveste doar transporturile comerciale, unde discriminarea firmelor de transport pe criterii nationale este o problema sensibila.
In privinta taxarii autoturismelor, UE nu are prevederi care sa oblige la aplicarea unui anumit sistem. Simtind totusi oportunitatea de a scoate mai multi bani din taxarea soferilor, anumite tari, precum Ungaria, preconizeaza renuntarea la sistemul vinietei in favoarea taxei de autostrada. Masura urmeaza sa fie implementata in tara vecina cu incepere din acest an.
Cum se plateste acum in Romania
Ca sa foloseasca infrastructura rutiera, romanii platesc in prezent vinieta, care este cuprinsa, pentru soferii de autoturisme, intre trei euro, pentru sapte zile, si 28 de euro, pentru 12 luni. La aceasta se adauga insa si taxe platite indirect, care merg la bugetul de stat, adica acciza pe carburanti, inclusa in pret si platita direct la pompa, si asa-numitul “cent pe litru”, inclus tot in pret, pentru a se plati datoriile fostei Companii Romane de Petrol din deceniul trecut.
Data: 10.08.2009 , Sursa: Cotidianul
Acest articol a fost vizualizat de : 465 ori.
Acest articol a fost vizualizat de : 465 ori.

