Prima pagina    Forum twitter rss








infrastructura.info

Suntem pe facebook

Cum taxam autostrazile, la ora sau la kilometru?


taxare autostrazi Romania Ministerul Transporturilor vrea taxă pe autostrăzi, dar nu şi-a pus niciodată problema dacă nu cumva actuala vinietă e mai bună. Alegerea n-a fost dată de sondaje sau de studii, ci de convingerile ministrului Transporturilor. Berceanu crede că e echitabilă taxarea la kilometru doar a celor care folosesc autostrăzile
.Ministerul Transporturilor prefera recuperarea investitiilor facute in autostrazi cu ajutorul taxelor ce vor fi percepute la fiecare kilometru parcurs, in detrimentul sistemului vinietei care permite accesul pe intreaga retea de autostrazi o perioada bine precizata de timp. De regula, aceasta poate fi zece zile, o luna, doua luni sau un an. Ministerul inclina spre aceasta optiune in pofida faptului ca nici acesta si nici Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu au sondat vreodata preferintele automobilistilor pe aceasta tema si nici nu au facut un studiu care sa arate care dintre cele doua sisteme este mai bun pentru automobilisti. Romanilor nici macar nu li s-a explicat despre ce este vorba. „Pana acum nu s-a facut o astfel de analiza, ar trebui facuta in viitor”, recunoaste Dorina Tiron, director general al CNADNR.

Ministrul Radu Berceanu stie deja ce este mai bun pentru romani. Este vorba despre taxa, iar ministrul are si argumente. „Discutam de fapt de o taxare pe timp (vinieta - n.red.) si una pe spatiu (taxa pe autostrada - n.red). Personal, cred ca romanii nu au prea mare incredere in prima forma, plus ca pot aparea discutii - eu merg 10 kilometri si platesc vinieta pe o zi, iar altul merge 1.000 de kilometri si plateste tot o zi. Cred ca un sistem de taxare pe spatiu ar fi mai nimerit, evident, cu mijloace moderne, nu neaparat cu casierita careia ii dai banii”, a declarat recent Berceanu, fara a mentiona de unde stie ce prefera romanii. Oricum, subiectul nu a fost niciodata dezbatut public, iar convingerile automobilistilor, dintre care multi nu au parasit granitele tarii, se pot dovedi gresite.

Sistemul taxei presupune ca automobilistii primesc la intrarea pe o autostrada niste tichete eliberate de automate pe care le prezinta la iesire, cand fac plata. Taxa platita este in functie de lungimea parcursa si de regula tariful este in jurul a 5-7 eurocenti pe kilometru. In cazul Italiei, spre exemplu, acesta este de 7 eurocenti, iar in Croatia, de 5 eurocenti. Tarifele pot varia in functie de concesionarul fiecarei autostrazi. In cazul viitoarei autostrazi Comarnic-Brasov, potrivit declaratiilor oficiale, oferta viitorului concesionar al autostrazii, firma franceza Vinci, este de 1,75 euro pe suta de kilometri si osie, ceea ce duce la un tarif de 4 eurocenti pe kilometru, inclusiv TVA. Taxa de autostrada este un sistem intalnit cu precadere in tarile din bazinul mediteranean, respectiv Franta, Croatia, Italia, Spania, Portugalia, acest sistem fiind gasit insa si in Norvegia. De asemenea, taxa pe autostrada se aplica si in tarile care aplica sistemul vinietei, insa doar pentru transporturilor comerciale.

Unul dintre avantajele sistemului taxei de autostrada este faptul ca plata facuta de soferi este in functie de lungimea de autostrada parcursa. Sunt evitate nemultumiri de genul celei mentionate de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Dezavantajele acestui sistem sunt costurile mai ridicate de folosire a autostrazilor suportate de automobilisti, dar si accesul mai greoi pe autostrada (aglomeratie la barierele de taxare, absenta monetarului cerut la aparatele de taxat, problema celor care folosesc autostrada des, dar pe o distanta foarte scurta etc.). Al doilea sistem e oarecum similar cu cel aplicat in prezent in Romania, numai ca, in anumite cazuri, cum ar fi Ungaria, vinieta nu este una fizica - pe care soferul s-o lipeasca pe parbriz. Tot cu ajutorul vinietei se face taxarea autostrazilor si in Slovenia si in Cehia.

Este utila poate o comparatie intre sumele platite de doi soferi din doua tari occidentale, primul italian si achitand taxa la kilometru, celalalt austriac, platind vinieta. Potrivit ministrului Berceanu, soferul italian ar trebui sa se simta mai multumit decat cel austriac deoarece este tarifat doar in functie de cat circula, iar al doilea ar trebui sa aiba frustrari. Asta nu se intampla pentru ca primul plateste mult mai mult decat al doilea. In cazul unui drum de 400 de kilometri facut pe autostrada in interval de zece zile, primul va plati 28 de euro, iar al doilea, valorea vinietei pe aceasta perioda, adica 7,70 euro.

Exemplul poate fi translatat pentru vinieta anuala. Deoarece valoarea vinietei anuale este in Austria de aproximativ 70 de euro, iar kilometrul in Italia e de 7 eurocenti, soferul italian va plati mai putin decat cel austriac doar daca parcurge intr-un an pana la o mie de kilometri, respectiv 90 de kilometri pe luna, ceea ce este, desigur, foarte putin. Exemplele pot fi extinse si la celelalte tari, dupa cum diferentele in tarifare nu sunt foarte mari. Astfel, parcurgerea unui kilometru de autostrada in Croatia, intre Zagreb si Split, se plateste cu 5 eurocenti, iar vinieta anuala in Ungaria este de aproximativ o suta de euro. Soferul croat va plati mai putin decat cel maghiar doar daca parcurge intr-un an pana in 2.000 de kilometri de autostrada, adica 166 de kilometri pe luna. In aceasta situatie, daca e vorba, spre exemplu, de un drum facut intr-o perioada de o luna, cum ar fi un tur realizat in concediu, al doilea va avea avantajul ca va putea sa isi cumpere vinieta pe o perioda de o luna, iesind in final mai ieftin decat cel croat.

Adeptii taxei de autostrada, printre care si ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, invoca directive ale UE conform carora taxarea ar trebui sa se faca la kilometru pentru a fi evitata discriminarea intre cei care circula mult si cei care folosesc putin sau chiar deloc autostrazile. In fapt, directiva mentionata priveste doar transporturile comerciale, unde discriminarea firmelor de transport pe criterii nationale este o problema sensibila.

In privinta taxarii autoturismelor, UE nu are prevederi care sa oblige la aplicarea unui anumit sistem. Simtind totusi oportunitatea de a scoate mai multi bani din taxarea soferilor, anumite tari, precum Ungaria, preconizeaza renuntarea la sistemul vinietei in favoarea taxei de autostrada. Masura urmeaza sa fie implementata in tara vecina cu incepere din acest an.

Cum se plateste acum in Romania
Ca sa foloseasca infrastructura rutiera, romanii platesc in prezent vinieta, care este cuprinsa, pentru soferii de autoturisme, intre trei euro, pentru sapte zile, si 28 de euro, pentru 12 luni. La aceasta se adauga insa si taxe platite indirect, care merg la bugetul de stat, adica acciza pe carburanti, inclusa in pret si platita direct la pompa, si asa-numitul “cent pe litru”, inclus tot in pret, pentru a se plati datoriile fostei Companii Romane de Petrol din deceniul trecut.
 
Data: 10.08.2009 , Sursa: Cotidianul
Acest articol a fost vizualizat de : 465 ori.

Cuvinte cheie: taxare autostrazi Romania


 1-20din 111 »
Ultimele discutii pe forum
DN1 Bucuresti - Brasov ->sesizari si reclamatii
Utilizator:
ltc
http://www.cestrin.ro:8080/sesizari/default.aspx

DN1 Bucuresti - Brasov ->DN1 Bucuresti - Brasov
Utilizator:
Nebhotep
sper sa nu le treaca repede. Nu ar fi primul proiect care incepe in fortza si se incheie cu scandal.

DN1 Bucuresti - Brasov ->Re: DN Sibiu - Brasov
Utilizator:
aby2700
Sper sa nu fie doar un elan de inceput, si sa o lase mai moale pe parcurs.situatia era asemanatoare. Foarte multe tronsoane in care se circula pe o singura banda. In iarna insa, se circula normal. Toate sectoarele unde s-au realizat escavatii erau asfaltate, semafoarele erau scoase. cred ca au lucrat bine pana acuma. Sa speram ca si rezultatul final sa fie la fel de bine.

DN1 Bucuresti - Brasov ->Despre Colas in presa
Utilizator:
infrastructura.haos
[i:e29b04bb68]Podul des vizitat de Basescu a inghitit 515 miliarde, fiind reparat de SC Constructii Feroviare Iasi – Grup Colas SA, lucrarea fiind contractata pe un an, desi legea prevede "de regula nu mai mult de o luna". Grupul francez Colas a preluat in urma cu cativa ani si SC SCREG Romania SRL, despre care presa buzoiana a scris ca exploata balastul din zona pilonilor podului, fapt ce ar fi afectat fundatiile acestuia. Excavarile de pietris au fost executate pe baza unui studiu intocmit de IPTANA mai sus mentionata. Francezii detin 51% din firma ieseana si nu este de mirare ca CNADNR i-a cadorisit, deoarece compania statului este asociata cu COLAS la Sorocam SRL din Bucuresti, alta abonata la banii publici, si care il are ca administrator chiar pe fostul director al companiei. Sorocam s-a ales in noiembrie 2004 cu un contract de 12 miliarde de lei, in urma unei licitatii organizate de Primaria Capitalei, pentru executarea unor lucrari de canalizare ape pluviale si

DN1 Bucuresti - Brasov ->DN1 Bucuresti - Brasov
Utilizator:
infrastructura.haos
In Romania functioneaza din 1998 si are peste 300 angajati. Cifra de afaceri la nivelul anului 2004 a fost in jur de 50 milioane euro. Firma a avut de-a lungul timpului, numeroase contracte cu CNADNR. Se pare chiar ca ar fi una din 'preferatele' ministrului Berceanu. Firma are la randul sau participatii la numeroase firme importante de constructii din Bucuresti, Iasi, Timisoara si Constanta.


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri